Sunt un om oarecare. Un fir de nisip pe plaja marii. O frunza din padure. Un om obisnuit, nici mai bun, nici mai rau decat altii. Probabil ca am mai multe defecte decat oricare dintre voi. Unii ma iubesc. Altii ma accepta. Altii doar ma tolereaza. Restul? Ma urasc. Ei, si?
Existenta mi-o castig (asta e o semi-minciuna, „incerc” ar fi un termen mai apropiat de realitate!) dintr-o amarata de farmacie. Da, sunt farmacist, sau, cum ar zice unii care au mers mai putin pe la scoala, „vanzator de buline”. Si cum castigul realizat din potica nu imi ajunge nici macar sa imi platesc chiria, mi-am mai luat si niste ore ca profesor la o scoala postliceala. Poate cu leafa de acolo voi reusi si eu sa intru macar pe ultima pozitie in Top 300 miliardari”!
Cred ca mai degraba „profesiune de credinta”. De ce farmacist? In parte pentru ca e „meteahna” de famile. Pe de alta parte, pentru ca mi-am petrecut copilaria printre flaconase si borcanele, jucarii care in topul preferintelor mele de copil ocupau locul doi dupa masini, tanculete, prastii si arcuri cu sageti.
Intr-un timp tarziu am realizat ca nu as putea face altceva. Sunt putine lucruri in viata mea in care cred. Profesia asta e unul dintre ele. Probabil voi continua sa o fac si cand voi fi in stadiul de mumie…
